Mircea Vulcanescu

MohaMAD · Trimis: 31/10/2007 01:38 Titlul subiectului: DRUGS

_________________
Si nu spune ca sunt de kkt k pe viitor s'ar putea sa ajung sa fiu pe gustu tau :-)

MohaMAD · Trimis: 31/10/2007 01:44 Titlul subiectului:

curaj haideti Smile

) a incercat cineva ceva? cine ne poate impartasi din experienta sa ? e bine nu e bine cum sta treaba :D~
_________________
Si nu spune ca sunt de kkt k pe viitor s'ar putea sa ajung sa fiu pe gustu tau :-)

MohaMAD · Trimis: 31/10/2007 02:17 Titlul subiectului:

#Marijuana
#Hasis
#Magic mushrooms
#Ecstasy (MDMA)
#Amfetamina
#Ketamina
#Cocaina
#Morfina
#Heroina
#GHB
#LSD
#Regionale
#Tusine
#Fortral
#Tramadol
#DMT
#DXM
#Nucsoara
#Opium
#semintze de zorele albastre (contin LSA , o varianta naturala a LSD),mai sunt numite si morning glory
#Pastai de mac
#Romparchin
#Salvia Divinorum
#Zolpidem
_________________
Si nu spune ca sunt de kkt k pe viitor s'ar putea sa ajung sa fiu pe gustu tau :-)

valizam · Putzulici Data inscrierii: 01/Noi/2007 Mesaje: 3

kkt(usual shit),verde de paris :-D

cam astea sunt de preferat

Bubbles · Administrator Data inscrierii: 30/Oct/2007 Mesaje: 39

ce documentat e moha Smile

)
_________________
DRUGS

Bubbles · Administrator Data inscrierii: 30/Oct/2007 Mesaje: 39

Heroina
Este un drog tare care cauzează puternice stari de euforie. Este extrasa prin metode chimice din morfina. Oamenii care folosesc heroina sunt supusi unui mare risc de a ajunge dependenti. Vulnerabili la probabilitatea de a consuma heroina sunt persoanele tinere care nu stiu ce urmari poate avea consumul acestui drog. Heroina este un fel de praf (pudra) si uneori este combinata cu diferite substante. Se poate si injecta. Efectele acestui drog sunt dramatice. In inițialul efectele psihice si faptul ca persoanele dependente vor fi respinse de societate. In al doilea rand consumatorii de heroina vor avea mari probleme cardiovasculare si respiratorii. Alte efecte: constipatie, dereglari erotice sau endocardita. Poate duce insa si la diminuarea vazului, la pneumonie, la coma si chiar la moarte.

Cocaina
Este un drog îndeajuns de viguros care poate duce iute la dependenta. Se prezinta sub forma de pudra cristalina de culoare alba. Poate fi prizata sau, daca este sub forma lichida se poate injecta. Are un concluzie fără întârziere asupra organismului, rezultat ce dureaza pana la 20 de minute. Si de aici incep marile probleme. Dupa terminarea efectului, consumatorul simte din nou nevoia acelei stari euforice si doreste o noua doza. Efectele cocainei: nervozitate, depresie, acte irationale, halucinatii, paranoia, hipertensiune, nereguli cardiovasculare, hemoragii cerebrale. Trebuie sa adaugam ca in cele din urma poate duce la moarte. Pentru 15-20 de minute de euforie nu merita sa va distrugeti viata. Nu uitati daca ati consumat odata, puteti deveni dependenti si societatea in care traiti va va respinge ca om.

Ecstasy
Se prezinta sub forma de tablete sau capsule. Drogul produce senzatii placute, senzatii de fericire si armonie. Acestui drog afecteaza in primul rand creierul.

Opiul este un stupefiant obþinut din seminþele plantei de mac. Opiul a fost întrebuințat de-a lungul secolelor mai ales ca somnifer, în scopuri medicinale (în principal ca anestezic) dar ºi în scopuri recreaþionale (pentru inducerea unor stãri de bine, de relaxare). În secolul 19, în Europa, laudanum (un amestec de opiu cu alcool) era una dintre cele mai ieftine ºi uºor accesibile bãuturi (mai ieftinã decât berea sau vinul) în rândul celor din pãturile sociale mai sãrace. Principalele ingrediente ale opiului sunt codeina ºi morfina - douã substanþe folosite ºi în practica medicalã, având un urmare extraordinar de intens de calmare a durerilor. Abuzul de codeinã ºi morfinã duce la dependenþã, de aceea ambele produse sunt trecute pe lista substanþelor interzise, putând fi utilizate doar sub supraveghere medicalã.
Consum. Opiumul în general se fumeazã, morfina se poate injecta, iar codeina se ingereazã (cel mai adesea este conþinutã în alte articole farmaceutice). În Europa de Vest ºi în Statele Unite ale Americii, priza (tras pe nas) a realizat cea mai frecventã metodã de consum a heroinei. Priza este preferatã injectãrii, datoritã riscurilor de sãnãtate asociate folosirii de ace ºi seringi. În România, injectarea este în continuare cea mai frecventã cale de administrare a heroinei, punându-i pe consumatori (mai ales pe cei care folosesc seringi ºi ace în comun cu alþi consumatori) în pericolul de a contracta diverse boli ºi mai ales infecþie cu HIV, hepatita B ºi C. Heroina mai poate fi ºi fumatã sau ingeratã.

Efecte fiziologice ale opiaceelor. Consumatorii de heroinã pot trãi urmãtoarele efecte:
Modificãri ale ritmului ºi volumului de respiraþie
Încetinirea capacitãþilor de miºcare ºi de coordonare a activitãþii muºchilor
Relaxarea stomacului ºi a muºchilor intestinali
Reducerea secreþiilor (salivã, suc gastric etc.) ºi a proceselor de digestie
Reducerea ovulaþiei ºi absenþa menstruaþiei.

Efecte psihologice ale opiaceelor. Opiaceele au o structurã similarã cu cea a endorfinelor naturale - substanþe produse de cãtre creier, care au un consecință de diminuare ºi inhibare a senzaþiilor de durere. Consumul de opiacee duce la alterarea producþiei de endorfine de cãtre creier, reduce percepþia durerii, reduce anxietatea, inhibã activitatea sistemului respirator ºi restrânge activitatea zonelor creierului responsabile cu emoþiile. Acest tip de inhibare a comportamentelor emoþionale ºi motivaþionale ale creierului explicã urmãtoarele situaþii trãite de cãtre consumatorii de heroinã:
"Anestezia emoþionalã" - apare la persoanele dependente de heroinã.
Indiferenþa faþã de omenirea înconjurãtoare, detaºare perceptivã si indiferenþã afectivã.
Primul moment de plãcere, numit ºi flash ("strafulgerare" engl.) este urmat de o stare de satisfacþie, de încetinire a gândurilor, a gesturilor ºi a acþiunilor, care sfârºeºte într-o situație de somnolenþã.

Abuzul de opiacee: toleranþã ºi dependenþã
Cele mai importante probleme asociate consumului sau abuzului de opiacee sunt reprezentate de toleranþa ºi dependenþa provocate de aceste substanþe. Toleranþa este fenomenul biologic de adaptare a trunchiului la prezenþa substanþelor toxice. Din cauza acestui fenomen, aceeaºi dozã (aceeaºi cantitate) realizează efecte din ce mai slabe la un consumator de la o administrare la alta a drogului. Cu timpul, creºterea toleranþei îi forþeazã pe consumatori sã creascã doza pentru a obþine aceleaºi efecte. Aceastã situaþie duce în final la dependenþã.

Sevrajul reprezintã o condiþie patologicã direct legatã de dependenþa de opiacee, care apare atunci când consumatorul dependent renunþã la dozele lui obiºnuite. Dacã dependenþa este puternicã, sevrajul se poate manifesta în tipare foarte violente. Senzaþiile pe care consumatorii le experimenteazã atunci îndată ce sunt în sevraj, sunt exact opusul acelora pe care le simt când sunt sub efectul opiaceelor. În momentul sevrajului, la consumatorul de opiacee pot apãrea:
anxietate
iritabilitate
lãcrimare abundentã
secreþii nazale abundente
tremur muscular
senzaþia de "piele de gãinã".

Supradoza cu opiacee. Cea mai gravã afecþiune cauzatã de supradoza cu opiacee este insuficienþa respiratorie, care poate sã ducã repede la moarte prin sufocare. Insuficienþa cardiacã severã - cauzatã tot de supradozã - poate duce la alterãri semnificative ale proceselor de schimb de fluide între sistemul circulator ºi þesuturi. În acest caz, se poate instala edemul (adicã acumularea în exces a lichidului în golurile dintre celule) mai ales în zona plãmânilor ºi a creierului. Moartea în urma supradozei este de cele mai numeroase ori cauzatã de edemul cerebral acut. Multe decese în rândul consumatorilor sunt provocate de intoxicaþii cauzate de impuritãþile (alte substanþe) conþinute în heroina vândutã pe stradã.

Sfaturi pentru cazurile de supradozã.
Sunaþi degrabă la salvare ºi în timp ce aºteptaþi ambulanþa acordaþi primul ajutor
Verificaþi dacã persoana are în apropiere seringi, ace ºi alte obiecte folosite la administrarea unei injecþii
Vorbiþi cu persoana care a luat supradozã, încercaþi sã vã daþi seama dacã mai este conºtientã
Verificaþi dacã mai respirã ºi verificaþi pulsul
Dacã persoana este inconºtientã dar totuºi respirã regulat, aºezaþi-o pe o parte pentru a preveni sufocarea cu propria vomã
Dacã persoana nu mai respirã, verificaþi-i gura ºi îndepãrtaþi impuritãþile, aºezaþi-o pe posterior ºi începeþi respiraþia gurã la gurã, protejându-vã gura cu o batistã sau cu un ºerveþel. Capul persoanei care a suferit o supradozã trebuie dat pe spate, iar nãrile trebuie sã fie închise.

Probleme patologice asociate indirect cu consumul de opiacee
În afarã de HIV/SIDA, consumul ºi dependenþa de droguri ºi în special consumul de heroinã injectabilã (prin utilizarea în comun cu alte persoane a acelor ºi seringilor) poate sã determine apariþia unor probleme grave ale funcþiilor sistemului imunitar. Asta este unul dintre motivele pentru care ființele dependente contracteazã des diverse infecþii care sunt responsabile de multe boli tipice consumatorilor de heroina, cum ar fi:
Septicemie (infecþie generalizatã la nivelul întregului organism)
Pneumonie
Infecþii osoase ºi la nivelul articulaþiilor
Inflamaþii ale vaselor de sânge
Infecþii la nivelul rinichilor
Hepatitã viralã, toxoplasmozã, citomegalovirus
Abcese, leziuni ale pielii ºi dureri musculare.
_________________
DRUGS

Bubbles · Administrator Data inscrierii: 30/Oct/2007 Mesaje: 39

Drogul care ajuta la combaterea drogurilor

Neurologii au descoperit ca toate dependentele de droguri au de-a face cu actiunea unei anumite substante intr-o anumita zona din creier. Atat placerea generata de droguri cat si sevrajul au legatura cu aceeasi substanta chimica. Oamenii de stiinta au gasit acum un inhibitor care inlatura atat placerea obtinuta de pe urma drogurilor cat si efectele neplacute care apar atunci cand cineva se opreste din luat droguri.

Echipa condusa de Xia Zhang, un profesor asociat de la departamentul de psihiatrie al Universitatatii Saskatchewan, a descoperit ca o enzima naturala numita PTEN functioneaza intr-o zona din creier (cunoscuta ca VTA), asupra careia actioneaza cele mai numeroase droguri, producand o senzatie de placere.

Cele mai multe droguri au impact asupra creierului, din cauza ca au o structura chimica asemanatoare cu structura chimica a neutrotransmitatorilor. Aceasta asemanare le permite sa functioneze ca si cum ar fi neurotransmitatori. Atunci cand intra in sange, ajung in cele din urma in creier, unde activeaza neuronii altfel decat s-ar activa ei in mod normal. De aceea, oamenii care folosesc droguri simt o senzatie de placere nemotivata de ceva anume, au halucinatii sau au izbucniri de creativitate.

Problema este ca, daca un drog este folosit in mod repetat, organismul se adapteaza la noua situatie si cauzează mai putini neurotransmitatori naturali. Creierul incepe sa foloseasca pe post de neurotransmitatori drogul introdus din exterior. De aceea, pentru a obtine efectele intentionate, cele mai multe droguri trebuie utilizate in cantitati din ce in ce mai mari. Insa atunci cand cineva renunta la droguri, organismul sau se trezeste deodata in penurie de neurotransmitatori. Pana cand se readapteaza, apar efectele negative ale sevrajului.

Neuronii din VTA, zona care ne face sa simtim placerea, sunt sensibili la serotonina, un neurotransmitator asociat si cu procesul de invatare, cu somnul sau cu dispozitia emotionala. Echipa de cercetatori a descoperit ca enzima PTEN actioneaza asupra receptorilor de serotonina, sporindu-le receptivitatea, si deci sporind activitatea celulelor nervoase. Fara aceasta enzima, mecanismul de "recompensare" pornit de droguri nu ar functiona.

Prin urmare, pentru a diminuează senzatia de placare pe care o are creierul fara sa fie redusa cantitatea de serotonina (sau de drog), ei au creat o molecula, o anumita peptida, care sa intre in receptorii de serotonina si sa blocheze enzima PTEN.

Testele facute cu soareci dependenti de droguri au aratat ca, atunci cand sunt tratati cu acest inhibitor de PTEN, nu numai procesul de "recompensa" este oprit, ci si cel care induce dorinta pentru drog si cel care genereaza sevrajul. Cercetatorii au obtinut mai mult decat se asteptau. "Rezultatul nostru sugereaza o eventuala strategie universala de tratare a dependentei de droguri", a spus Zhang. "Cele mai multe droguri actioneaza asupra neuronilor din aceasta zona."

Cu toate acestea, un eventual remediu care sa-i ajute pe dependentii de droguri nu va putea fi pus la punct mai rapid de cativa ani, dat fiind ca mai sunt necesare teste de laborator pe animale si apoi pe oameni. Inhibitorul făcut de ei ar putea avea o serie intreaga de efecte secundare negative, cum ar fi depresia (dat fiind ca depresia este corelata cu problemele de functionare a receptorilor de serotonina).

"Noi avem peptida noastra [inhibitorul], insa o sa mai dureze pana cand va aparea efectiv aplicatia medicala."

ca sa aveti si voi habar de unele chestii nu doar "coaieeee ce tare eee!!!" :-)

_________________
DRUGS

Bubbles · Administrator Data inscrierii: 30/Oct/2007 Mesaje: 39

DROGURI NOI

1) Popper ("aur lichid", "rave", "hi-tech" sau "rush") - este numele argotic al nitritului de amil - substanþã folositã în general la tratarea anginei. Popper este vândut sub forma unui lichid de culoare gãlbuie; se inhaleazã din sticluþe de plastic, din vatã sau alte materiale textile îmbibate cu lichid. Cu ani în urmã Popper era îndeajuns de rãspândit în comunitãþile de homosexuali. Substanþa provoacã euforie ºi în acealaºi timp anesteziazã ºi relaxeazã muºchii (inclusiv sfincterele), ducând la creºterea plãcerii în momentul momentului sexual. Popper este legal în Italia, Franþa, Spania, Marea Britanie ºi de obicei poate fi gãsit în sex-shopuri.

Consum ºi efecte. Popper este în mod obiºnuit prizat pe nas sau inhalat din materialele textile. Acest drog nu trebuie înghiþit - intoxicaþia cu Popper poate fi mortalã. Tras pe nas, Popper este absorbit prin mucoasa nazalã direct în sânge ºi provoacã vasodilataþie generalã, creºte pulsul ºi tensiunea sanguinã în creier. Euforia este de scurtã duratã dar este intensã (rush, engl.), dureazã maxim 2 minute ºi este urmatã de o scãdere de tensiune ºi de o senzaþie de relaxare.

Efecte nedorite:
Reduce tensiunea ºi accelereazã ritmul cardiac
Unii oameni acuzã simptome ca: greaþã, senzaþie de vomã, dureri puternice de cap. Utilizarea prelungitã poate duce la pierderea cunoºtinþei ºi la vãtãmãri ale mucoasei nazale.
Contactul cu ochii sau cu dermă este extraordinar de periculos.
Oamenii care suferã de anemie, glaucom sau boli cardiace nu trebuie sa foloseascã acest drog.

2) GHB (Ecstasy lichid) este un acid întrebuințat în practica medicalã ca psihostimulant. GHB este lichid (incolor ºi inodor) ºi de obicei este ambalat în sticluþe colorate sau în fiole. Se poate bea dar se poate injecta ºi intravenos.

Efecte. Efectele administrãrii de GHB sunt acelea de relaxare ºi eliberare de inhibiþii. Se spune de întocmai cã GHB ar avea urmări afrodiziace (crescând libidoul sexual ºi potenþa). GHB poate avea însã ºi consecințe neplãcute: greaþã, incontinenþã urinarã (incapacitatea de a controla nevoia de a urina), hipertensiune, dificultãþi respiratorii. La fel ca ºi în cazul altor substanþe riscurile ºi efectele adverse cresc direct proporþional cu creºterea dozelor.

3) ICE (shaboo) aparþine clasei de droguri de sintezã chimicã: este o amfetaminã (substanþã cu urmare stimulant). ICE nu prea are nimic în comun cu "gheaþa" ci este doar compusã din sãruri chimice, sub formã de cristale. Se consumã mai ales în cluburile cu muzicã electronicã sau techno dance, dizolvatã de obicei în bãuturi rãcoritoare, dar este folositã ºi de cãtre consumatorii "fideli" de cocainã sau heroinã. În zonele de origine (Asia Centralã), Shaboo sau ICE se fumeazã. Se mai numeºte si "drogul player-ilor", căci de numeroase ori este consumat de cãtre ființele pasionate de jocurile video sau pe computer.

Se spune despre Shaboo cã este originar din Filipine ºi era folosit în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial de cãtre piloþii kamikaze.

Efecte. ICE este consumat în special pentru cã restrânge inhibiþiile ºi creºte nivelul atenþiei. Cu toate acestea, ICE poate avea ºi efecte secundare grave, asemenea amfetaminelor: dificultãþi cardiace, halucinaþii, paranoia, depresii.

4) COBRET este un derivat al heroinei, exploatat mai ales de cãtre cei care consumã droguri cu efect psihostimulant. De exemplu, dupã o noapte de Ecstasy, Cobret îl calmeazã ºi îl relaxeazã pe consumator. Este o pulbere de culoare maronie care se fumeazã sau se inhaleazã. Riscurile consumului de Cobret sunt aceleaºi cu riscurile consumului de heroinã.

Alte "droguri noi" : Flatliner (Super-ecstasy), Smart Drugs (droguri "naturale": cafeinã, taurinã, ginseng).
_________________
DRUGS

Bubbles · Administrator Data inscrierii: 30/Oct/2007 Mesaje: 39

Marijuana (iarba, verde, ganja)

Marijuana este un amestec verde - cenuºiu preparat din frunzele, tulpina ºi seminþele uscate ºi mãrunþite ale plantei numite Cannabis sativa (cânepã). Haºiº este obþinut din aceeaºi plantã ºi existã sub formã de rãºinã (care variazã la culoare de la galben la maro-închis ºi negru) sau de ulei vâscos.

Consum. Cel mai adesea marijuana este fumatã din þigãri rãsucite manual. Poate fi însã fumatã ºi din pipe obiºnuite sau pipe speciale, numite pipe-cu-apã (water pipes). Unii utilizatori o fumeazã din þigãri obiºnuite, înlocuind tutunul din ele cu marijuana ºi amestecând-o ºi cu alte substanþe stupefiante (ex.: crack). Marijuana poate fi consumatã ºi sub formã de infuzie (ceai) sau amestecatã în mâncãruri sau prãjituri (engl. cookies). În unele þãri este permisã utilizarea marijuanei în scopuri medicale, mai ales în tratamentul cancerului, al SIDA ºi al glaucomului. Este recunoscut faptul ca numeroase dintre persoanele bolnave de SIDA îºi pierd pofta de mâncare, ori este foarte important pentru ele sã îºi pãstreze o greutate corporalã adecvatã. În aceste condiþii, consumul de marijuana poate fi benefic, întrucât îi ajutã sã îºi pãstreze sau sã îºi creascã apetitul. Pe bolnavii de cancer, marijuana îi ajutã sã scape de stãrile intense de greaþã provocate adesea de chimioterapie.

Efecte fiziologice ºi psihologice pe termen scurt.
Efectele imediate ale produselor pe bazã de cannabis nu sunt atât de puternice, însã ele pot fi influenþate de mulþi factori: cantitatea utilizatã, vârsta utilizatorului, modul de administrare, starea psihologicã a utilizatorului, scopul utilizãrii, locul (ambientul) în care sunt utilizate etc.

Efectele pe termen concis - pentru care mulþi utilizatori considerã consumul de marijuana ca fiind o experienþã plãcutã - sunt: relaxare; reducerea stresului; amplificarea senzaþiilor de gust, miros, vãz ºi auz; creºterea creativitãþii; diminuarea durerilor (ex.: migrene, crampe); reducerea senzaþiei de greaþã; creºterea poftei de mâncare; euforie; lipsã de inhibiþii ºi locvacitate; senzaþia cã momentul s-a "dilatat" (cã trece greu).
Dintre efectele considerate neplãcute, cele mai frecvente sunt: greaþa (mai ales dacã marijuana este luatã în combinaþie cu alcool sau alte droguri cu efect stimulant); gurã uscatã; iritarea ochilor (roºeaþã); migrenã; lipsã de coordonare în miºcãri ºi lipsa echilibrului; tuse slabã ºi frecventã.

Efecte fiziologice ºi psihologice pe termen lung.
Consumul îndelungat de marijuana are adesea rezultate psihologice ºi fiziologice adverse, uneori extrem de neplãcute. Dintre efectele fiziologice cel mai des întâlnite trebuie menþionate: salivaþie abundentã, insomnie, conjunctivitã, nas înfundat, bronºitã, imunitate scãzutã a organismului în faþa infecþiilor. Cele mai des întâlnite efecte psihologice pe termen lung sunt: modificãri frecvente de dispoziþie, lipsã de motivaþie ºi de interes pentru absolut orice fel de activitate, toleranþã redusã la insuccese, performanþe reduse la ºcoalã sau la locul de muncã, miºcãri lente, reducerea capacitãþii de memorare ºi de concentrare a atenþiei.

În cazul intoxicaþiei cu cannabis, utilizatorii pot suferi de: mania persecuþiei ºi paranoia; incoerenþã în vorbire; confuzie; anxietate; depresie; reacþii de panicã; halucinaþii vizuale; delir; afecþiuni ale aparatului reproducãtor (ex.: la bãrbaþi scade tăria de a avea erecþie sau orgasm).
_________________
DRUGS

Bubbles · Administrator Data inscrierii: 30/Oct/2007 Mesaje: 39

Droguri halucinogene: mescalina, LSD ºi ciupercile halucinogene
Mescalina, LSD ºi ciupercile sunt stupefiante care provoacã halucinaþii - adicã distorsionãri puternice ale felului în care o persoanã percepe realitatea. Consumatorul de halucinogene vede, aude ºi simte lucruri care par reale dar care de fapt nu existã. Unele dintre aceste substanþe, ca de exemplu LSD, pot provoca ºi rapide schimbãri de dispoziþie (ex.: consumatorul trece în limitat timp de la o dispoziție plăcere la o stare de furie). Halucinogenele nu creeazã dependenþã fizicã, dar duc la toleranþã: aceeaºi substanþã, folositã la câteva zile dupã ce a fost încercatã întâia oarã, nu mai are aceleaºi rezultate de aceeaºi intensitate sau nu mai are nici un efect. De aceea doza de substanþe halucinogene trebuie sã creascã de la un consum la altul. Oamenii au întrebuințat substanþe cu proprietãþi halucinogene timp de mii de ani, mai ales în ritualuri religioase sau rãzboinice, pentru a provoca "viziuni" ºi alte experienþe considerate mistice.

LSD (acid lisergic dietilamid, acid, timbru, microdot, zahãr, soare galben, LSD-25) este un produs finit chimic care a fost sintetizat pentru prima oarã în 1938 de cãtre Albert Hofmann - un chimist care lucra pentru compania elveþianã de farmaceutice Sandoz ºi care, de fapt, cãuta sã obþinã un produs care sã stimuleze activitatea sangvinã.

Consum.
LSD este iniþial conceput sub formã de cristale, care ulterior sunt zdrobite ºi transformate în pudrã. Din pudra de LSD (amestecatã cu alte substanþe cu rol de liant) sunt articole pastile numite "micropuncte" sau mici pãtrate gelatinoase ("ochiuri de geam"). Cel mai adesea însa, LSD este dizolvat, diluat ºi aplicat pe mici pãtrate din hârtie perforatã ºi coloratã ("timbre"). Pilulele se administreazã oral, iar timbrele se lipesc pe tegument sau se þin sub limbã.
Existã mai numeroase moduri de LSD (în diverse compoziþii), conþinând de cele mai multe ori ºi alte substanþe cum ar fi amfetaminele, ecstasy sau stricnina. Compoziþia LSD influenþeazã ºi efectul pe care drogul îl va avea asupra utilizatorului.
Reacþia toxicã specificã halucinogenelor se numeºte trip (engl. excursie, cãlãtorie). "Cãlãtoria" se instaleazã cu o stare de anxietate, un senzaþie slabã de potență în corp sau pur ºi simplu cu un sentiment cã lucrurile sunt altfel decât de obicei. Pe mãsurã ce efectul drogului se intensificã, pot apãrea ºi modificãri ale percepþiei (vizual, auditiv etc.), modificãri bruºte ale emoþiilor (trecere de la fericire la fricã, furie, iritare etc.) sau paranoia. Nu se poate spune cã existã efecte standard ale utilizãrii acizilor. Efectele depind de personalitatea utilizatorului ºi de context (dozã, ambient, mod de administrare). Orice utilizator de LSD trebuie de aceea sã fie pregãtit sã înfrunte cele mai neaºteptate urmări psihologice (unele dintre ele pot fi înspãimântãtoare); în acest caz se vorbeºte despre bad trip (engl.). Efectele LSD pot dura între 4 ºi 12 ore, dar uneori se pot întinde la câteva zile sau luni. Substanþele halucinogene (inclusiv LSD) sunt liposolubile, adicã rãmân pentru un timp în þesutul adipos al organismului. Unii utilizatori declarã cã au retrãit aceleaºi senzaþii din timpul "cãlãtoriei" chiar ºi la câteva luni dupã ce consumaserã ultima oarã un obiect halucinogen.
Utilizarea îndelungatã a acizilor poate duce la psihoze, iar ființele cu un psihic slab pot suferi afecþiuni psihice ireparabile.

Efecte fiziologice pe termen scurt
Ameþealã, slãbiciune, somnolenþã
Greaþã
Sinestezie (senzaþia de a "mirosi/vedea" sunete, de a "auzi/mirosi" culori)
Eliberarea de stres prin râs sau plâns
Halucinaþii vizuale
Repetarea unor percepþii mai vechi
Hipervigilenþã ºi hiperactivitate muscularã reflexã
Hipertensiune ºi hipotermie
Transpiraþie ºi tremur
Contracþii ale uterului.

Efecte psihologice pe termen scurt
Confuzii de percepþie ºi cognitive
Imposibilitatea de a împlini sarcini de rutinã
Pierderea percepþiei timpului
Dificultate în distingerea diferenþelor dintre ficþiune ºi realitate
Senzaþii intense ºi imagini de beatitudine
Atacuri de panicã
Schimbãri de dispoziþie

Abuzul de LSD. Utilizarea frecventã de LSD poate duce la apariþia spasmului laringelui, a crizelor de hipertensiune arterialã, a convulsiilor, dar ºi a riscului de sinucidere. În cazul supradozei de LSD ºi de alte halucinogene, utilizatorul suferã pătrunzătoare alterãri ale percepþiei asupra mediului înconjurãtor. Aceste alterãri pot împinge consumatorul la acþiuni necontrolate care duc de multe ori la accidente în urma cãrora survine moartea. În afarã de comportamentul autodistructiv, supradoza de halucinogene poate provoca : creºterea temperaturii corpului, hemoragie, comã.

Mescalina
În 1897, chimistul german Arthur Heffter a izolat ºi extras substanþa numitã mescalinã din peyote - un cactus care creºte mai ales în Mexic ºi care, cu sute de ani în urmã, era consumat de cãtre azteci, fiind considerat plantã sacrã. In anii '50, psihiatrii Osmond, Smythies ºi Hoffer au studiat mecanismele biologice ale schizofreniei provocând pacienþilor lor psihoze în mod experimental, prin utilizarea mescalinei. Mescalina poate fi atât extrasã din peyote cât ºi produsã în mod sintetic.

Consum. Mescalina sinteticã este de obicei ingeratã sub formã de pudrã (albã sau coloratã), de pastile sau de lichid. Mescalina naturalã este comercializatã de obicei sub forma de capsule, poate fi mestecatã sau fumatã.

Efecte fizice. Dilatarea pupilelor, creºterea temperaturii corpului, destinderea muºchilor, greaþã, vomã.

Efecte psihologice. Euforie, "încruciºarea" percepþiilor, halucinaþii vizuale (figuri geometrice, linii, nuanțe etc.), tulburãri de concentrare ºi diminuarea memoriei de scurtã duratã.

Ciupercile halucinogene ("ciuperci magice")
Ciupercile halucinogene sunt produse naturale. Existã extrem de multe specii de ciuperci care conþin substanþe active cu efect psihedelic.

Consum ºi efecte. Ciupercile halucinogene sunt în general culese, uscate ºi sunt ingerate sau fumate. Efectele consumului de ciuperci sunt asemãnãtoare cu cele ale utilizãrii de LSD, dar sunt de mai scurtã duratã.
Ciupercile nu creeazã dependenþã fizicã sau psihologicã, dar consumul îndelungat poate duce la toleranþã (aceeaºi cantitate de ciuperci nu mai provoacã consecințe la fel de intense). Din cauza toleranþei, consumatorul îºi creºte doza ºi în astfel de momente poate suferi o intoxicaþie manifestatã prin: greaþã, vomã, sentimente puternice de anxietate, viziuni înspãimântãtoare ºi traumatice. Din cauza efectelor pe care le produc ciupercile, este recomandat ca sub influenþa lor utilizatorii: sã nu întreprindã activitãþi care necesitã atenþie ºi concentrare (ex.: ºofat); sã nu le combine cu alte droguri; sã nu utilizeze ciuperci dacã au complicații psihologice (ex.: depresie) sau dacã au în familie cazuri de boli mentale.

Droguri disociative: PCP ºi ketamina
PCP ºi ketamina fost iniþial dezvoltate în industria farmaceuticã ca ºi anestezice de exploatat în activitatea medicalã. Cele douã substanþe au proprietatea de a întrerupe legãtura naturalã dintre simþuri ºi procese psihologice (ex.: memorie) ºi de a provoca consumatorului sentimentul de detaºare de mediul înconjurãtor ºi de propria persoanã (acest din urmã efect este diferit de halucinaþii).

PCP (fenciclidinã) este o substanþã sinteticã cu efect disociativ - induce senzaþia de desprindere de propria persoanã. PCP este adesea adãugatã altor substanþe pentru a le spori efectele ºi, întrucât se poate fabrica într-o mare varietate de forme, este de obicei vândutã ca fiind indiferent ce altceva (cocainã, LSD etc.)
La fel ca ºi ketamina, PCP este un analgezic pentru animale dar nu a fost aprobat niciodatã pentru utilizare în medicina umanã - în special datoritã efectelor secundare pe care le-a generat în timpul experimentelor: delirium, agitaþie puternicã.

Consum. În anii '60, PCP era folosit mai ales sub formã de pastile, dar utilizatorii au renunþat repede la el din cauza încetinelii cu care îºi fãcea efectul ºi a comportamentului violent pe care îl manifestau unii consumatori în urma administrãrii. În anii '70 a apãrut PCP praf (denumit ºi "ozon") care de obicei se amesteca cu marijuana, tutun sau chiar cu pãtrunjel ºi apoi se fuma. Pudra de PCP se poate ºi priza, efectul apãrând mult mai rapid (drogul trece prin mucoasa nazalã direct în vasele de sânge ºi de acolo la creier) ºi mai puternic. În forma de pastile, PCP poate fi înghiþit sau mestecat.

Ketamina (Keta, Special K, ketavet, vitamina K, K) a fost sintetizatã pentru prima oarã la începutul anilor '60. Este un anestezic folosit cu precãdere în medicina veterinarã ºi în cea pediatricã (copiii nu conºtientizeazã efectele disociative ale drogului). Ketamina a fost vreme îndelungatã folositã în medicina umanã ca anestezic în momentul operaþiilor chirurgicale, pânã când din ce în ce mai mulþi pacienþi au început sã se plângã de halucinaþii puternice.

Consum. Ketamina existã în formã de soluþie (se injecteazã de obicei intramuscular) sau în formã de pudrã (se prizeazã). Experienþa consumului de ketaminã se numeºte trip sau k-hole.

Efecte fiziologice ºi psihologice. Efectele consumului de ketaminã diferã în funcþie de doza administratã. Din acest motiv, utilizatorii povestesc despre experienþe care pleacã de la sentimente plãcute de plutire ºi pot ajunge pânã la senzaþia de desprindere totalã de propriul corp. Unele experienþe sunt înspãimântãtoare, provocând senzaþia de "rupere" completã de toate simþurile, ca ºi cum ai fi deja mort. O astfel de experienþã terifiantã se numeºte bad trip (engl.) sau k-hole.
Abuzul de ketaminã duce la apariþia unui ritm cardiac accelerat, a problemelor respiratorii, a senzaþiilor de greaþa ºi a reacþiilor de vomã. Consumul prelungit provoacã utilizatorilor stãri de paranoia ºi accese de egocentrism. Existã relatãri ale consumatorilor frecvenþi de ketaminã care, sub influenþa drogului încep sã vadã în mulțimea înconjurãtoare "semne" care le indicã cã ei sunt cele mai importante persoane din întreaga lume, ca totul se învârte în jurul lor.
Ketamina creeazã foarte repede toleranþã ºi de întocmai dã dependenþã fizicã ºi psihologicã.
_________________
DRUGS

Bubbles · Administrator Data inscrierii: 30/Oct/2007 Mesaje: 39

ECSTASY mai detaliat Smile

Ecstasy (MDMA) face parte din categoria amfetaminelor - adicã a substanþelor care mãresc viteza de reacþie a corpului. La începutul secolului 20, MDMA a fost sintetizat de cãtre cercetãtorii de la compania de farmaceutice Merk. Prin anii '70, MDMA a devenit o substanþã deosebit de utilizatã în activitatea psihiatricã ºi psihoterapeuticã. Acum aproape 20 de ani Ecstasy a fost inclus în categoria substanþelor stupefiante ilegale, dar în acelaºi timp a început sã devinã un drog extraordinar de popular, legat de societatea cluburilor underground de rave.

Consum.
Ecstasy se gãseºte sub formã de pastile, de forme ºi culori diverse ºi se ingereazã (se înghite). Este important ca utilizatorul de Ecstasy sa fie sigur ca ceea ce înghite este Ecstasy ºi nu o altã substanþã cu rezultat stupefiant. Pentru a fi sigur, utilizatorul ar trebui:

Sã nu ingereze pastile de Ecstasy primite/cumpãrate de la persoane pe care nu le cunoaºte;
Sã se informeze de la alþi utilizatori în legãturã cu compoziþia ºi provenienþa pastilelor.

Efecte psihologice ºi fiziologice. O dozã de 80-150 mg de Ecstasy are un concluzie de 4-6 ore. Efectele Ecstasy depind foarte mult de starea iniþialã a utilizatorului ºi de locul (ambientul) în care substanþa este ingeratã. Cei mai mulþi utilizatori declarã cã XTC le provoacã un sentiment de bine general, de încredere în sine ºi în ceilalþi. Omenirea devine mai bunã, viaþa mai frumoasã, cei care sunt timizi devin mai comunicativi ºi percepþiile senzoriale se intensificã (simþ tactil, percepþie auditivã, percepþie vizualã etc.). Ecstasy mai poate provoca ºi alterarea percepþiei timpului, reducerea sentimentului de fricã, reducerea obsesiilor, conºtientizarea ºi aducerea la luminã a unor amintiri nespus de vechi ºi creºterea apetitului sexual.

Pe termen scurt, XTC poate provoca ºi efecte fiziologice neprevãzute:
Creºterea presiunii arteriale care poate duce la deficienþe ale inimii, rinichilor, boli de ficat sau tensiune arterialã ridicatã
Utilizarea de Ecstasy în combinaþie cu produse medicamentoase cu funcþie antidepresivã poate duce la deces
Astmaticii, diabeticii, epilepticii ºi ființele care suferã de psihoze îºi pot înrãutãþi starea ca urmare a utilizãrii de Ecstasy
Pierderea poftei de mâncare, insomnie
Gura uscatã, încleºtarea involuntarã a dinþilor
Senzaþii bruºte de cãldurã sau frig
Transpiraþie (mai ales a mâinilor)
Putere redusã de concentrare
Nevoia de a urina
Alterarea miºcãrilor, necesitate continuã de miºcare

Efecte fiziologice adverse, pe termen lung. Abuzul îndelungat de Ecstasy poate provoca: anxietate, panicã, iritabilitate, psihoze cronice ºi paranoice, depresii severe, slãbirea capacitãþilor de memorie. Dupã ce întâia dozã îºi face efectul, unii utilizatori iau încã o jumãtate de pastilã pentru a întinde dispoziția de plãcere. În acest moment, existã riscul sã aparã urmãtoarele efecte: tahicardie, transpiraþie excesivã, senzaþie de leºin, crampe sau atacuri de panicã. Atunci îndată ce apar aceste efecte este important ca persoana sã se aºeze, sã se liniºteascã, sã bea niºte apã sau suc de fructe; dacã simptomele persistã sau se agraveazã, atunci trebuie solicitat primul ajutor (pe cât posibil din partea unui cadru medical).

Sfaturi pentru consumatori. Întrucât Ecstasy poate provoca multe efecte adverse fiziologice ºi psihologice (unele extrem de periculoase) este foarte important ca utilizatorul de Ecstasy...

Sã mãnânce ºi sã fie relaxat înainte de a lua o pastilã
Sã ingereze Ecstasy doar în cantitãþi mici (ex.: sã nu ia o a doua dozã în aceeaºi noapte, dupã ce efectul primei a trecut)
Sã bea în mod frecvent apã sau suc de fructe dupã ce a ingerat o pastilã de Ecstasy, în momentul în care aceasta îºi face efectul ºi dupã aceea
Sã urineze cât mai des posibil atât în timpul efectului de Ecstasy cât ºi dupã ce efectul a trecut
Sã se odihneascã oricât de mult posibil ºi sã nu depunã efort fizic excesiv (ex.: dans)
Sã poarte haine confortabile (evitând hainele din nylon, lycra sau din alte elemente care nu permit corpului sã respire)
Celor care consumã în mod frecvent Ecstasy le este prescris sã aibã o alimentaþie sãnãtoasã (multe fructe ºi legume) ºi sã doarmã suficient.
Sã nu amestece Ecstasy cu alte substanþe, mai ales cu alcool, alte amfetamine sau heroinã.
_________________
DRUGS

Bubbles · Administrator Data inscrierii: 30/Oct/2007 Mesaje: 39

Daca mai aveti nelamuriri guitzatzi :D
_________________
DRUGS

MohaMAD · Trimis: 17/11/2007 11:17 Titlul subiectului:

guitz
_________________
Si nu spune ca sunt de kkt k pe viitor s'ar putea sa ajung sa fiu pe gustu tau :-)